Our Bali Story

Bali a fost... oau. Cea mai exotică excursie a mea de până acum (singura ieșire din Europa pe care am mai avut-o a fost în Dubai, care... e frumos, dar nu prea), de departe cea mai interesantă și plăcută experiență culinară, în câteva zile care au trecut extrem de rapid. Dar să începem cu începutul.

Cum am hotarat sa mergem?

Într-o frumoasă zi de mai, la câteva zile după ce mi-a dezvăluit că urma să plecăm în Franța în iulie (cadoul de ziua mea), Bogdan observă pe site-ul aeronews.ro un articol despre o promoție la Qatar Airways: două bilete la preț de unul. Îmi trimite articolul, și plini de entuziasm, căutăm fiecare locație din listă până decidem: Bali. De la descoperirea articolului până când aveam biletele cumpărate cred că au trecut nici 15 minute. Deci da, cu 1212 euro am călătorit amândoi, dus-întors.

Drumul

Îmi dă încredere în viitorul meu alături de Bogdan faptul că ne-am tolerat reciproc timp de 30 de ore încolo și cam 36 înapoi. Lăsând gluma la o parte, drumul e foarte lung și destul de obositor, dacă nu ești genul de persoană care poate dormi cu ușurință oriunde. Cu Wizzair am ajuns din Cluj în București cam în 35 de minute, iar după o noapte de cazare am pornit spre Doha. Drumul până la Doha durează 4 ore, timp în care primești o masă, te poți uita la filme, timpul trece destul de repede. În Doha am avut o legătură destul de rapidă, așa încât la o oră de la aterizare deja ne îmbarcam în următorul avion. Zborul Doha-Bali în schimb durează 10 ore, dar din care am reușit să dormim destul de mult așa că am ajuns în Bali seara destul de odihniți și ok. De la aeroport ne-a luat un șofer contactat de gazda noastră, așa că am ajuns în siguranță la cazare. Drumul înapoi a fost la fel, cu excepția că în Doha a trebuit să petrecem 7 ore în aeroport, iar în București alte 9, deci all in all mult mai obositor și mai lung.

Cazarea

Am descoperit că cel mai scump element dintr-o astfel de călătorie este drumul, pentru că în Bali atât cazarea cât și mâncarea costă destul de puțin. Prin AirBnb ne-am găsit cazarea aceasta superbă - am avut mare noroc cu gazda noastră, care ne-a recomandat o grămadă de restaurante și obiective turistice, ne-a rezolvat să închiriem un scuter sau șofer în funcție de ce am avut nevoie, și a fost o companie tare plăcută. De asemenea, zona în care am stat a fost una grozavă - nici prea mult trafic (more about that later), nici prea pustietate, o grămadă de restaurante superbe, plaja la 5 minute - ce să îți dorești mai mult?

Getting around

Ziceam mai devreme despre traficul din Bali, și e momentul să detaliez un pic. În primul rând-se circulă pe stânga. În al doilea rând - intersecțiile nu sunt semnalizate. În niciun fel. Regula e - cel mai mare sau cel care claxonează primul are prioritate în intersecție. Pe drum sunt o mulțime de scutere, destul de multe mașini și transport în comun aproape deloc. Singurele semne de circulație pe care le-am văzut erau pe autostradă - în rest, scapă cine poate. Noi ca să ne deplasăm prin cartierul nostru (de la cazare până la plajă sau la masă sau la templele din apropiere) am închiriat un scuter, și după cum spune Bogdan, "we only almost died twice". Ok - nu am fost în chiar așa pericol, dar am văzut destui turiști cu picioare și mâini în ghips ca să știm la ce risc ne-am expus. Noroc că Bogdan e cel mai skilled șofer din câți cunosc, și s-a adaptat rapid la traficul balinez. Pentru restul insulei, am angajat un șofer care ne-a plimbat cu mașina lui - deși în mod normal nu îmi place să fie și altcineva cu noi, în Bali din câte am înțeles e mult mai ok să angajezi un șofer decât să închiriezi doar mașina, pentru că dacă cumva lovești mașina (cel mai probabil o vei lovi), te taxează cei de la închirieri ca pe... un turist. Șoferii nu sunt extrem de scumpi (aproximativ 40$/zi), cunosc drumul mult mai bine și se descurcă prin trafic mult mai ok. Șoferul nostru, Nyoman, vorbea engleză extrem de bine și ne-a povestit o grămadă despre cultura și obiceiurile locale.

Ce am vazut

Nu am să detaliez extrem de mult toate obiectivele pe care le-am parcurs noi - în primul rând pentru că e o selecție oarecum arbitrară, în funcție de traseul zilei respective și de cheful nostru, în al doilea rând pentru că am acoperit destul de puțin din cât ar fi de fapt de văzut și de făcut. Cu siguranță ne vom întoarce în Bali cu prima ocazie, și ne-am promis să stăm măcar două luni, ca să descoperim cât mai mult din magia acestei insule.

Templul Goa Gajah

Templul Goa Gajah

Temple

First of all: Bali are o viață religioasă extrem de activă. Se spune că există peste 10000 de temple și de altare religioase pe insulă, dintre care am avut norocul să vizităm câteva de-a dreptul fermecătoare.

În funcție de ora la care am ajuns pe acolo și popularitatea templului respectiv, am avut parte fie de o experiență liniștită, culturală, fie de o aglomerare absolută de turiști.

Templul Tanah Lot, la apus.

Templul Tanah Lot, la apus.

De departe cea mai frumoasă experiență am avut-o la templul Lempuyang. Mai puțin cunoscut și mai greu accesibil decât celelalte, acest templu ne-a oferit două ore de calm absolut și de discuții încântătoare. Am avut mult noroc cu ghidul nostru, un tânăr de 23 de ani extrem de deschis și de cult, care ne-a povestit atât despre religia Hindu, cât și despre obiceiurile și istoria locului cu foarte multă răbdare. Partea cea mai spectaculoasă din acest ansamblu de temple este într-adevăr foarte ușor accesibilă (pozele de mai jos), dar cel mai bine ne-am simțit parcurgând întregul traseu pe munte - 1700 de trepte - povestind cu ghidul nostru despre tot și toate. Dacă aveți noroc de o zi fără nori, priveliștea de sus e superbă. Noi am prins o zi mai noroasă și am avut parte de răcoare și aer curat, de care ne-am bucurat din plin.

Bogdan, alaturi de ghidul nostru, coborand prin ceata la templul Lempuyang

Bogdan, alaturi de ghidul nostru, coborand prin ceata la templul Lempuyang

Natura

Insula este binecuvântată cu peisaje spectaculoase, de la plaje pustii la munți, vulcani, lacuri, cascade și plantații de orez. Chiar lângă noi, la 5 minute pe scuter am descoperit cea mai plăcută plajă, unde am petrecut multe seri privind apusul și bând fresh coconut water.

Aventurându-ne ceva mai departe, ajungem la sălbaticele cascade. Prima pe care am văzut-o, Tegenungan, aflată destul de aproape de Ubud, este și cea mai plină de turiști. Totuși, aglomerația nu ne-a împiedicat să înotăm sub cascadă, să facem (bineînțeles) poze și să descoperim frumoasele împrejurimi.

A doua locație pe care am vizitat-o au fost cascadele Git-Git, aflate mai adânc în inima insulei și mai sus în munți. Apa aici este mai rece și mai curată, iar cascadele mai înalte și spectaculoase.

Un loc care ne-a fermecat cu totul este plantația de orez Tegallalang, de lângă Ubud. Plimbarea de-a lungul teraselor irigate ingenios este una extrem de plăcută și scenică, cu șansa de a vedea fermieri adevărați lucrând pământul.

"The Hidden Canyon" l-am descoperit într-un articol despre frumusețile ascunse ale Bali-ului, și într-adevăr așa a fost - numai câțiva localnici știau despre acest loc, iar când am ajuns, nu era nici urmă de turist prin zonă. Am parcurs cele 3 canioane consecutive cu ajutorul ghidului nostru extrem de pregătit, care ne spunea în fiecare moment unde este safe să călcăm sau pe care stâncă ne putem cățăra. Traseul nu este deloc dificil, dar ai nevoie neapărat de niște încălțări cu care să poți intra în apă.

La ieșirea din canion am avut parte de o plimbare superbă prin plantații de orez nesfârșite.

Mancarea

Mâncarea din Bali ar merita nu doar o postare întreagă, ci poate vreo 5 postări, cu rețete și video-uri și impresii. Dar, nefiind din păcate o prea mare bucătăreasă, am să mă rezum la a spune că aici am savurat cea mai bună mâncare din viața mea. De fapt, pe lângă frumusețile din poze, mâncarea a făcut cam 50% din excursia noastră. Dimineața - neapărat un smoothie bowl. Cu de toate, vă rog! Fructe, granola, flori - nimic nu lipsea din aromatele boluri. O cafea cu lapte pentru mine, un ceai pentru Bogdan, și eram gata pentru expediții.

La prânz ne-am delectat de fiecare dată cu orez, pui cu curry, arome de lapte de cocos, lime, lemongrass, ardei iute. La cină fie alegeam o terasă cu grădină și lumânări, fie mâncam la malul mării fructe de mare și pește proaspăt.

Vara aceasta am avut mare noroc și am reușit să facem cele mai frumoase excursii. După atâta răsfăț culinar și aventuri, urmează o perioadă ceva mai restrictivă - momentan e timpul schimbărilor (in bine!) pe multe planuri. Sper să avem o toamnă la fel de interesantă ca ultimele luni.
Love,